În 2025, 12.503 persoane au declarat la ANAF venituri provenite din activități încadrate la două coduri CAEN care includ și meditațiile. Numărul a scăzut de la 12.772 în anul precedent. Cifra este prezentată ca reprezentând 5% dintre profesorii din învățământul preuniversitar, însă datele nu izolează nici meditațiile, nici profesorii care le oferă, potrivit Adevărul.ro.
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, a declarat pentru Adevărul că numărul real al profesorilor care fac meditații ar fi în jur de 60.000. El estimează că piața ar putea ajunge la aproximativ 1 miliard de euro pe an.
„Este foarte clar pentru toată lumea că nu putem spune că doar 5% dintre profesori fac meditații.”
Estimarea pornește de la costurile plătite de familii
Un studiu IRES citat de Nan arată că 78% dintre părinții ai căror copii făceau meditații au spus că nu primiseră bon fiscal. Reprezentantul părinților a folosit acest indicator împreună cu alte sondaje pentru estimarea numărului de profesori și a pieței.
Potrivit unui studiu Salvați Copiii citat de Nan, costul mediu anual al meditațiilor este de 6.234 de lei. Meditațiile reprezintă o cheltuială pentru 64% dintre familiile cu copii la gimnaziu și pentru 66% dintre familiile cu copii la liceu.
Calculul prezentat de Nan pornește de la 850.000 de copii și un cost anual de 6.234 de lei pentru fiecare. Rezultatul este de 5.298.900.000 de lei pe an, adică aproximativ 1,06 miliarde de euro.
Conform ultimei defalcări naționale exacte, România are 710.054 elevi în clasele V-VIII și 597.745 de elevi în clasele IX-XII, în total aproximativ 1,308 milioane de elevi de gimnaziu și liceu.
Nan precizează că estimarea nu pornește de la date fiscale complete și apreciază că piața reală a meditațiilor ar putea ajunge la aproximativ 1 miliard de euro anual.
Costurile diferă, iar familiile cu venituri mici suportă mai greu cheltuiala
Potrivit lui Nan, prețurile diferă în funcție de oraș, materie, profesor și forma individuală sau de grup a ședințelor. El consideră că dependența succesului la examene de suma investită în pregătire privată accentuează inegalitatea de șanse.
„Dacă succesul la un examen începe să depindă și de câți bani poate investi familia în pregătire privată, atunci nu mai avem aceeași linie de start pentru toți copiii.” – Cătălin Viorel Nan, pentru Adevărul
Nan susține că meditațiile pot fi utile pentru copiii care au dificultăți la o disciplină, pentru elevii supradotați sau pentru cei care se pregătesc pentru olimpiade și pentru o carieră într-un anumit domeniu. Problema apare, în opinia sa, când pregătirea privată devine aproape o condiție pentru ca un copil obișnuit să țină pasul cu școala sau să treacă cu șanse bune printr-un examen național.
Fiscalizarea veniturilor revine celor care le obțin
Nan respinge ideea că părinții încurajează evaziunea fiscală. El susține că obligația fiscalizării venitului îi revine persoanei care îl obține, nu părintelui care plătește serviciul.
„Nu trebuie să devină taxa informală pe care familia o plătește pentru ca propriul copil să primească educația pe care sistemul public ar trebui să i-o ofere” – Cătălin Viorel Nan, pentru Adevărul
Analistul economic Adrian Negrescu indică drept cauze ale menținerii evaziunii fiscale lipsa de acțiune a autorităților de control, o presupusă înțelegere tacită între autorități și cei verificați și salariile mici ale profesorilor. El consideră că taxarea meditațiilor ar trebui însoțită de exemple concrete de sancțiuni.
Negrescu a afirmat și că există cazuri în care profesorii îi determină pe elevi să vină la meditații, situație pe care o descrie drept o formă de condiționare care ar trebui sancționată.
„Doar prin puterea exemplului, probabil că mulți dintre ei vor intra în legalitate. Acest procent de doar 5% arată, de asemenea, lipsa de încredere pe care o au profesorii în stat. Ei se gândesc că și dacă ar plăti taxe veniturile nu le-ar crește și nici salariul nu le-ar crește pe viitor. Cred că este vorba despre o problemă națională, legată de statul român și de modul în care acesta aplică taxele, și nu neapărat de o caracteristică a educației.” – Adrian Negrescu, analist economic, pentru Adevărul
Nan leagă problema meditațiilor de rezultatele PISA
Nan a invocat rezultatele PISA, potrivit cărora aproape jumătate dintre copiii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, iar aproape jumătate nu ating acest nivel la lectură.
În opinia sa, problema de fond este capacitatea sistemului public de educație de a produce competențe de bază pentru fiecare copil, nu doar fiscalizarea meditațiilor.
